De ce numărăm până la 60 de secunde, nu până la 100
Răspunsul nu ține de astronomie, ci de o alegere făcută acum 4.000 de ani, într-un oraș din Mesopotamia.
Întrebarea pare banală până încerci să o explici unui copil: de ce nu împărțim ziua în zeci, cum facem cu tot restul? Motivul e că timpul nu a fost împărțit de matematicienii moderni, ci de scribii babilonieni, cu aproximativ 4.000 de ani în urmă.
De ce 60 și nu 10
Babilonienii foloseau un sistem în baza 60, moștenit de la sumerieni. 60 are doisprezece divizori — 2, 3, 4, 5, 6, 10, 12, 15, 20, 30 — ceea ce face împărțirile simple fără fracții. Pentru un negustor care împarte un câmp sau un contract, asta conta enorm.
Astronomii greci, în special Hipparchus și Ptolemeu, au preluat sistemul pentru calculele unghiulare și l-au împărțit în 60 de părți mai mici. Ceasurile mecanice din Evul Mediu au preluat la rândul lor convenția, iar odată intrată în ceasornicărie, ea a devenit imposibil de schimbat.